Pe 8 iunie, ora 19.00, la sala ARCUB, arhitectul danez Jan Gehl va susţine o conferinţă prilejuită de lansarea traducerii în română a cunoscutei cărţi “Viaţa între clădiri. Utilizările spaţiului public”, o lucrare de referinţă în domeniul arhitecturii şi planificării urbane.
De mai bine de 40 de ani, Jan Gehl realizează proiecte care transformă mediile urbane pornind de la cercetarea modului în care oamenii folosesc – sau şi-ar dori să folosească - spaţiile în care trăiesc şi lucrează. În 2000 şi-a fondat propriul birou – Gehl Architects. Urban Quality Consultants, unul dintre cele mai importante nume în ceea ce priveşte proiectarea şi remodelarea spaţiilor publice contemporane.
Născut în 1936, Jan Gehl şi-a dedicat întreaga carieră (alături de soţia sa, psiholog de meserie) pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii în oraşe, într-un spirit profund umanist, încurajând prezenţa bicicletelor, a zonelor pietonale, a zonelor de dialog şi relaţionare în planificarea urbană. Poate cea mai mare victorie a sa o reprezintă chiar Copenhaga, care s-a transformat, dintr-un oraş sufocat de maşini, într-un adevărat “paradis” pentru biciclişti, cu oameni care interacţionează direct şi sănătos cu mediul în care trăiesc, care ies la plimbare pntru a se recreea şi pentru a trăi, la nivel senzorial, viaţa urbană. El însuşi locuitor al Copenhagăi, Gehl mărturiseşte că îşi foloseşte maşina aproape o singură dată pe lună, când iese în afara oraşului.
În cadrul conferinţei pe care o va susţine la Bucureşti la invitaţia igloo media, Jan Gehl va prezenta principiile de planificare urbană pe care le-a adunat în cartea “Viaţa între clădiri”, metoda “Public Spaces, Public Life”, care a devenit recunoscută în întreaga lume, precum şi recentele proiecte în care este implicat, poiecte ce redau oraşele oamenilor.
Publicată pentru prima dată în 1971, cu scopul de a evidenţia neajunsurile curentului formalist care domina arhitectura şi planificarea urbană în acea perioadă, cartea “Viaţa între clădiri” a fost completată, revizuită şi tradusă, de-a lungul anilor, în peste 15 limbi, fiind adăugate materiale şi noi ilustraţii, în acord cu dezvoltarea curentă a centrelor urbane. Mesajul a rămas însă acelaşi: “aveţi grijă de oameni şi de valoroasa viaţă urbană care se desfăşoară între clădiri”. Cartea porneşte simplu şi direct şi împleteşte de la început, sociologia, psihologia, arhitectura şi planificarea urbană. Întrebările fundamentale ce stau la baza teoriei lui Gehl sunt “de ce ies oamenii afară şi ce fac ei atunci cånd ies?”. La rădăcina acestei cercetări stă una dintre definiţiile naturii umane, omul ca fiinţă socială, născut cu dorinţa şi nevoia de a interacţiona cu celălalt. Acestă direcţie duce înspre “legea” pe care designeri şi arhitecţii oraşelor trebuie să o respecte: spaţul public trebuie să interacţioneze cu oamenii, trebuie să fie accesibil, folositor, relaxant, primitor.
Promenade pentru zonele altădată lipsite de prezenţa umană, spaţii diurne insipide care devin atracţii nocturne, piste pentru bicilişti fericiţi, intervenţii deştepte acolo unde lucrurile par că au înţepenit, rezolvări ingenioase în contexte tehnice limitate, prin toate acestea s-ar putea traduce viziunea lui Jan Gehl, materializată în inserţii strecurate printre ţesuturile urbane bine constituite.
Acum, la începutul secolului XXI, când oraşele sunt afectate de mari schimbări în cadrul proceselor de dezvoltare, principiile umaniste de planificare urbană pe care le prezintă detaliat această carte sunt mai actuale ca niciodată şi pot constitui o resursă valoroasă pentru procese şi măsuri importante. În acest context, Bucureştiul, cu străzile lui pline de oameni, este unul dintre oraşele care ar trebui să se raporteze la ideile din lucrarea “Viaţa între clădiri”. Un oraş fără pieţe, în sensul lor originar de spaţii ale comunicării, ale dezbaterii, ale dialogului şi ale schimbului, acesta s-a văzut profund afectat de privatizarea şI comercializarea excesivă din ultimii ani, de lipsa unei abordări coerente a transportului public şi a sistemului de spaţii publice. Prezenţa lui Jan Gehl la Bucureşti reprezintă o oportunitate pentru a dezbate modul în care oraşul îşi poate îmbunătăţi calitatea spaţiilor destinate pietonilor şi bicicliştiilor, pentru a trasa direcţii de transformare într-un spaţiu care să ne primească cu braţele deschise şi să nu ne pună piedici la fiecare pas, devenind astfel mai prietenos, mai uman.
Despre igloo media
Editura igloo media a fost înfiinţată în 2001 şi în prezent, este una dintre puţinele companii editoriale din România specializate în publicarea cărţilor de arhitectură, design interior şi patrimoniu. Misiunea sa, declarată încă de la început, este ridicarea standardelor culturii vizuale într-o societate care îşi caută încă reperele în domeniul arhitecturii şi al politicilor urbane. În afara revistei lunare Igloo habitat & arhitectură, situată la interferenţa dintre arhitectură, design, patrimoniu, cultură urbană şi artă contemporană, editura mai numără următoarele serii editoriale – igloo patrimoniu, igloo best, igloo pocket, igloo profil, igloo guide, igloo art, igloo boks, Anuala de Arhitectură a Municipiului Bucureşti şi Arhitecturi văzute prin Igloo.
